Șansele de supraviețuire pe termen lung cresc în mod semnificativ odată cu un răspuns prompt în urma unui stop cardiac.
În fiecare an, în Franța, 40.000 de oameni suferă de stop cardiac. In Paris șansele de supraviețuire la 30 de zile au fost de aproape 10% în 2016, comparativ cu 6%, cinci ani mai devreme. În Danemarca, o țară cu 5,6 milioane de locuitori, rata de supraviețuire a fost de 12% în 2013, față de 5% în 2001. Acest progres s-a datorat formarii populației generale în gesturi de resuscitare, în scopul de a reporni inima (masaj cardiac început de prima persoana care întâlnește bolnavul -după alertarea unei echipe medicale specializate – urmata de inițierea defibrării dacă este necesar, cu ajutorul unui defibrilator automatic). Rezultatul formarii publicului general a fost o recuperare a bătăilor inimii de la 18% în 2001 la 60% în 2013, conform unui studiul publicat in European Heart Journal. Astfel, supraviețuirea bolnavilor a crescut cu 10%; îmbunătățirea pregătirii din serviciile de urgență și de asistență spitalicească unde va ajunge bolnavul aduc un surplus supraviețuirii.
Începând cu 2013, Societatea Daneza Cardiovasculara a hotarat ca toate victimele unui stop cardiac a căror inimă este repornită (« stop cardiac recuperat », în jargonul medical) ar trebui sa beneficieze rapid de o coronarografie sau angiografie coronariană (examen pentru a vizualiza arterele inimii) și, dacă o arteră este blocata, un stent ar trebui implantat cat mai rapid pentru a restabili fluxul de sânge (angioplastie cu stent). Acest lucru înseamnă căci cazurile de stop cardiac ar trebui aduse de serviciile de urgență direct la un spital cu secție de cardiologie intervențională.
Luând cei 41.000 de pacienti din studiul danez, înrolați intre 2001 și 2013, Dr. Tranberg si colegii săi au observat ca 16000 de pacienți au murit, 18000 au fost transferați la un spital local și 7000 au fost duși la un centru de cardiologie intervențională. A fost înregistrat un procentaj de 29% supraviețuitori. Cu toate acestea, studiul arată ca depărtarea de centru nu afectează în mod semnificativ rata de supraviețuire. Daca un stop cardiac este recuperat, e acceptabil sa se piardă puțin mai mult timp cu transportul pentru a merge la un centru cu cardiologie intervențională.
În Franța, transferul la un centru cu o unitate de cardiologie intervențională este realizat aproape sistematic de mai mulți ani.
Primele minute sunt cruciale.
Indiferent de spitalul unde este transferata victima unui stop cardiac, primele minute sunt cruciale. Chiar înainte de transferul la un spital, cel mai semnificativ lucru este managementul inițial: durata stopului cardiac înainte de primul masaj și timpul necesar pentru a recupera un ritm cardiac eficient.